Zece milioane de euro sunt pusi la dispozitia constructorilor in perioada urmatoare, la Sibiu, iar santieristii asteapta sa-i toace cu multa gratie. "Oamenii vor fi foarte multumiti ca santierele vor ajunge intre blocuri", a declarat primarul Klaus Johannis, intr-un oras in care manifestarile culturale de amploare au devenit un fapt de viata obisnuit. Rezultatele vor fi de judecat abia la toamna. Pana atunci, Sibiul este Capitala culturala europeana a anului 2007, dar la fel de adevarat este faptul ca orasul va ramane inca pentru multi ani "capitala reabili-tarilor urbane incepute si neter-minate". Asa se poate discuta, deocamdata, despre cele mai grele santiere sibiene. Este vorba de modernizarea Garii Sibiu, de constructia soselei de centura, de santierul aeroportului, abia inceput, sau despre santierele de restaurare a imobilelor din centru, ascunse acum in curtile interioare ale romanticelor imobile medievale. Proiecte frumoase si de mare utilitate, in viitor, daca nervii sibienilor vor mai rezista pana la finalizarea lor. Sanse exista destule, ar spune orice hatru.
Intre timp insa, viata localnicilor e grea. Santierul "Strabag" din fata Garii e departe de a fi incheiat si orice turist care ajunge cu trenul in Sibiu poate constata acolo ca, din cauza noroiului ramas peste pavajul medieval, lipsa bocancilor din bagaje ar putea deveni o problema in Capitala culturala europeana. Piata Unirii, Piata Armelor, Parcul Astra sunt inca zone din miezul cetatii in care e mai bine sa nu te aventurezi fara incaltari de munte sau masini de teren. Aceasta este imaginea care nu apare in cartile postale dedicate Capitalei culturale, dar imaginea realitatii.
Administratia Sibiului e pusa in situatia de a recupera decenii bune de proasta strategie urbana, intr-un spirit heirupist, care nu e intotdeauna suficient. Munca edililor ar fi fost mult usurata daca asemenea proi
