Spania i-a acaparat cu totul. Le-a schimbat graiul romanesc, le-a inlocuit obiceiurile, i-a facut sa uite de meleagurile natale. Prietenii si-i aleg de cele mai multe ori dintre copiii spanioli, de teama sa nu fie respinsi, iar scoala e buna pana se fac mari ca sa poata munci pentru a castiga bani. Sunt copiii adoptivi ai Spaniei, tara in care, pentru multi dintre ei, Romania nu mai inseamna nimic. ● fotoreportajCititi si: "Carnaval", nu "disfrazes" Corespondenta din Madrid, SpaniaFOTOREPORTAJ Click pe imagine OBISNUINTA. Desi mai toti copiii care vin la Centrul hispano-roman sunt romani, ei prefera sa vorbeasca unii cu altii in spaniola Au uitat de limba romana, prietenii si-i aleg de cele mai multe ori dintre copiii spanioli, de teama sa nu fie respinsi, iar scoala e buna pana se fac mari, ca sa poata munci alaturi de parinti pentru a castiga bani. Sunt copiii adoptivi ai Spaniei, tara in care, pentru multi dintre ei, traditiile de Craciun, Pastile si chiar tara de bastina, Romania, aproape ca nu mai inseamna nimic.
In Romania, in clasa I a luat premiul pentru cel mai bun elev la invatatura. "Vorbea clar si corect si avea o dictie impecabila, mai ales ca ii placea foarte mult limba romana", spune mama despre fiul ei, Alex. De la sosirea baiatului in Spania au trecut mai bine de 4 ani. Acum, Alex, de-abia daca mai arunca ici-colea vreun cuvant romanesc. "La ce bun?", imi tranteste in fata raspunsul. "Prietenii mei sunt toti spanioli si chiar cu copiii romani tot in spaniola vorbim, ca parca ne vin mai repede in minte cuvintele", spune copilul si incepe sa o boscorodeasca pe sora sa, in spaniola, caci Monica, nascuta in tara lui Cervantes, abia intelege romaneste. Pe fundal se aude muzica Cleopatrei Stratan. Masina de facut floricele uruie langa peretele pe care stau atarnate, unul sub altul, steagurile Romaniei si cel al Spaniei. Este seara de carnaval
