Garda Naţională de Mediu împreună cu Ministerul Transporturilor vor să cântărească fiecare transport de balast, pentru a preîntâmpina problemele de mediu şi degradarea şoselelor Garda Naţională de Mediu împreună cu Ministerul Transporturilor vor să cântărească fiecare transport de balast, pentru a preîntâmpina problemele de mediu şi degradarea şoselelor Cantitatea de balast extras din albia râurilor este mult mai mare decât cea care se regăseşte în aprobările date de primării, potrivit oficialilor de la Mediu. "Sunt situaţii în care primarul semnează o aprobare pentru 5.000 metri cubi, dar de acolo pleacă şi de zece ori mai mult", apreciază comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu. Exploatarea fără limită a acestui material de construcţii provoacă grave probleme de mediu. "Pe toate râurile am observat asta: pe Dâmboviţa, pe Argeş, dar şi în zona Ardealului, în Moldova. În privinţa inundaţiilor, se pare că extragerea în exces a balastului a avut un rol important. Este suficient să ne amintim de problemele legate de prăbuşirea podului de la Mărăcineni", explică Silvian Ionescu. Pe lângă amplificarea pericolului de inundaţii prin adâncirea râurilor, se distrug şi ecosistemele acvatice. Mai ales că fauna şi flora acestora oricum sunt în scădere, din cauza poluării. Exploatarea unei balastiere peste cantitatea convenită cu primăria pe raza căreia se află cursul de apă produce o "marfă" a cărei comercializare nu poate fi controlată, aducând unora beneficii care ocolesc Fiscul. În plus, "au existat multe situaţii în care s-a utilizat balast în loc de spărtură de granit la construcţia de şosele şi căi ferate. Or, după cum bine se ştie, balastul este mai puţin rezistent decât granitul, la acest tip de construcţii. Degradarea asfaltului survine mult mai rapid, iar piatra de balast, netedă fiind, reduce aderenţa pe căile de rulare", atrage atenţia comi