Prof. dr. Aurel Romila. "Oamenii trebuie ajutati din nou sa iubeasca".
De la o vreme incoace, sufletul nostru este bolnav. Se confrunta cu mari probleme. Sursa de energie care il alimenteaza - iubirea - e pe cale de disparitie. Lumea se raceste in jurul nostru. Ingheata. Sentimentele sunt aruncate la cos. Un impas trecator sau o amenintare, cu care trebuie sa luptam? Pentru a afla raspuns la aceasta intrebare am mers in cabinetul unui distins psihiatru, cunoscator de exceptie al sufletului omenesc.
"Iubirea dispare, inghitita de ura"
- Pot indrazni sa cer unui doctor de suflete o definitie a iubirii?
- Subiectul este de o complexitate enorma. Simplificand drastic, s-ar putea spune ca iubirea este forta de atractie universala, similara cu gravitatia despre care ne vorbeste Newton in fizica. Numai ca la om, ea imbraca aspecte specifice. In primul rand, distanta nu mai joaca nici un rol. Cand doi insi se iubesc, unul dintre ei poate fi plecat la Polul Nord si tot se vor iubi, chiar mai mult decat daca ar fi in pat impreuna. In al doilea rand, ea are in plus o dimensiune psihica si spirituala, inseamna in fond o aspiratie spre armonie. Asta trebuie sa vedem noi in iubire, o punere de acord a partilor in intreg. A partilor ce alcatuiesc un om, precum si a omului cu semenii sai din proximitate, apoi cu lumea, in ultima instanta cu Dumnezeu. Caci in termeni stiintifici, Dumnezeu este armonia universala care face lumea sa mearga bine si normal. Pe de alta parte, iubirea nu exclude nici un anumit egoism, mentinut in limite rationale, deci nu unul monstruos, nu o egolatrie.
- Ce sa caute egoismul in iubire?
- Este o forma de conservare absolut fireasca. Daca aici e foc si tu esti un copil inconstient, pui mana, te arzi, iar data viitoare vei fi mai prudent, ai sa te aperi, ca sa traiesti. Bolnavul mintal pune mereu mana in foc,
