Nefiind obligate de lege să extindă reţelele acolo unde apar noi consumatori, companiile de distribuţie au câştigat sume importante pe seama celor care se branşează pe cheltuiala proprie Nefiind obligate de lege să extindă reţelele acolo unde apar noi consumatori, companiile de distribuţie au câştigat sume importante pe seama celor care se branşează pe cheltuiala proprie Deşi în alte ţări legislaţia este mai favorabilă consumatorului, în sensul că, odată cu dezvoltarea unei zone, furnizorii de utilităţi asigură imediat accesul la aceste servicii, în România lucrurile stau, ca întotdeauna, puţin altfel. Pentru că vechea lege a energiei le permitea acest lucru, distribuitorii de electricitate extindeau reţelele pe cheltuiala clienţilor care doreau să se racordeze. Nefiind obligate să extindă reţelele acolo unde apar noi consumatori, ci doar în zonele cuprinse în planul lor de investiţii, companiile de distribuţie a electricităţii au câştigat până acum enorm. Cum? Prin faptul că cei care îşi construiesc un imobil într-o zonă fără acces direct la reţeaua de electricitate şi vor alimentarea cu energie trebuie să extindă reţeaua pe cheltuiala proprie, ca parte a procesului de racordare. Investiţiile sunt deloc de neglijat, pentru că înseamnă noi linii electrice, stâlpi, transformatoare de putere etc. Aceste active, făcute pe banii utilizatorului, trec apoi, cu titlu gratuit, în proprietatea companiilor de distribuţie a electricităţii. Legea energiei, inclusiv cea veche, spune că "toate cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori (...), inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate de cel care a generat modificarea". Astfel, distribuitorii de electricitate erau încurajaţi, lăsând loc şi la abuzuri, să nu facă prea multe investiţii în extinderea de reţele, întrucât acestea erau