Washingtonul, ca şi un şir de capitale asiatice par a fi fost luate prin surprindere de hotărârea guvernului chinez, anunţată la actuala sesiune a parlamentului de la Beijing, de majorare a Washingtonul, ca şi un şir de capitale asiatice par a fi fost luate prin surprindere de hotărârea guvernului chinez, anunţată la actuala sesiune a parlamentului de la Beijing, de majorare a cheltuielilor militare pe anul curent, cu aproape 18 la sută, cam de două ori mai mult decât ritmul de dezvoltare economică. Este cea mai importantă sporire a bugetului militar din ultimul deceniu. Anunţul survine la numai câteva săptămâni după ce China a experimentat prima sa rachetă antisatelit, dovedind marile progrese tehnologice înregistrate în ultimul timp. Ţinând seama şi de realitatea că armata chineză este cea mai mare din lume - 2,3 milioane de oameni - americanii şi asiaticii se simt îndreptăţiţi să-şi pună întrebarea ce urmăreşte Beijingul prin întărirea forţelor sale militare şi dacă majorarea amintită nu va da un impuls neaşteptat unei curse globale a înarmărilor. Este adevărat, purtătorul de cuvânt al parlamentului chinez a asigurat că Beijingul nu ameninţă pe nimeni şi nici nu intenţionează să intre într-o competiţie a înarmărilor, atrăgând atenţia că, fie şi majorat, bugetul militar al Chinei nu reprezintă decât a zecea parte din cel american.

Asemenea asigurări nu par însă liniştitoare pentru vecinii cei mai apropiaţi ai Chinei, Japonia şi India, pentru a nu mai vorbi de Taiwan, socotită de chinezi parte integrantă a teritoriului lor. Chiar în aceste zile, preşedintele taiwanez a reafirmat politica de independenţă a insulei, inclusiv intenţia de a schimba actualul nume, "Republica China", în acela de Taiwan, pentru a sublinia că este vorba de două entităţi teritoriale complet separate, ceea ce a provocat reacţia violentă a Beijingului. Strâmtoarea care separă teritoriul