Scandalul de coruptie izbucnit sap­ta­ma­na trecuta la Bruxelles este departe de a lua sfarsit. Trei persoane au fost ares­tate, au fost perchezitionate cladiri aleComisiei Europene din Bruxelles, s-au efectuat verificari la sediile unor companii private din Luxemburg, Italia si Franta, la banci si firme de avocatura. Acuzatiile oficiale: coruptie, frauda, incalcarea legii achizitiilor publice facute in state terte, la care s-a adaugat si spalare de bani. Nu se stie cu certitudine cine a anuntat prima data Oficiul de Lupta Antifrauda, in­­­sa Parchetul belgian a precizat ca prima in­vestigatie in legatura cu acest dosar a inceput deja in 2004. Giancarlo Ciotti, functionar alComisiei Europene, este o persoana cheie in po­sibila fraudare a milioane de euro din bu­getul Uniunii. Angajat in cadrul Departa­mentul General de Relatii Externe, Ciotti este acuzat de coruptie, profitand de atri­bu­tiile RELEX de a administra sau achi­zi­tiona terenuri, imobile sau alte dependinte, pentru delegatiile Comisiei in statele ter­te, mai exact in Albania si India. Mult mai grav este faptul ca aceeasi persoana arunca o umbra asupraComisiei Europene in intregul ei. Unii fac deja pa­ralele cu un alt caz vestit, cel din 1996. Atunci, Comisia Santer a trebuit sa demisioneze ca urmare a unor nereguli consta­tate in principal la Oficiul de ajutor umanitar al CE (ECHO). La acel moment, co­misarul Edith Cresson - fost prim-minis­tru al Frantei - a fost acuzata, printre altele, de incalcarea deontologiei profesionale si favoritism, iar alti membri ai Co­misiei, inclusiv fostul presedinte Jacques Santer, de neglijenta, proasta ad­ministrare sau tolerare a unor acte de indisciplina. Dosarele sunt insa radical diferite, daca avem in vedere ca, in privinta Comi­siei Barroso, actiunile faptuitorilor erau mo­nitorizate impreuna deOLAF si Comisie, cu mai mult timp in urma. Apoi, in ca­zul celor trei