De la 1 aprilie, de cele peste 9.000 de firme mijlocii din ţară şi din Bucureşti se va ocupa o structură nouă, înfiinţată în cadrul direcţiilor finanţelor publice. Scopul declarat: simplificarea vieţii companiilor. Acestea, însă, se tem ca schimbarea să nu provoace, cel puţin pentru început, haos. O dată în plus, Fiscul promite că „reforma“ va aduce numai lucruri bune în viaţa companiilor şi că, odată cu primăvara, îşi va schimba nu doar părul, ci
De la 1 aprilie, de cele peste 9.000 de firme mijlocii din ţară şi din Bucureşti se va ocupa o structură nouă, înfiinţată în cadrul direcţiilor finanţelor publice. Scopul declarat: simplificarea vieţii companiilor. Acestea, însă, se tem ca schimbarea să nu provoace, cel puţin pentru început, haos.
O dată în plus, Fiscul promite că „reforma“ va aduce numai lucruri bune în viaţa companiilor şi că, odată cu primăvara, îşi va schimba nu doar părul, ci şi năravul! Nu va mai pândi greşelile firmelor, ci le va ajuta să nu greşească. Nu va mai plimba firmele după un certificat, ci va crea un fel de ghişeu unic, eliminând timpii morţi. De altfel, oficialii Finanţelor se laudă cu rezultatele bune obţinute de direcţia special creată pentru firmele foarte mari, denumite în jargon fiscal mari contribuabili. Aceştia au fost reuniţi de mai bine de un an sub o singură pălărie, iar şefii Fiscului spun că lucrurile merg bine şi de o parte şi de cealaltă. Adică firmele pot să obţină documentele de care au nevoie în timp mai scurt, pot să comunice mai repede cu administraţia şi să obţină răspunsurile de care au nevoie, iar Statul încasează bani mai mulţi şi mai repede.
Noua structură pentru contribuabilii mijlocii – companiile cu o cifră de afaceri între 10 şi 70 de milioane de lei – a fost dată în gestiune direcţiilor generale judeţene. Noua administraţie v