România ar fi trebuit să aibă, la această oră, o strategie de implementare a televiziunii digitale: legislaţie, termene şi scenarii de evoluţie. Deocamdată, există doar un proiect de modificare a legii audiovizualului cu prevederi legate de digitalizare şi reluarea disputei legate de licenţa Radiocom pentru reţeaua naţională publică de frecvenţe terestre. Televiziunea digitală terestră (DTT sau DVB-t) presupune transmisia semnalului digital printr-un lanţ de antene teres

România ar fi trebuit să aibă, la această oră, o strategie de implementare a televiziunii digitale: legislaţie, termene şi scenarii de evoluţie. Deocamdată, există doar un proiect de modificare a legii audiovizualului cu prevederi legate de digitalizare şi reluarea disputei legate de licenţa Radiocom pentru reţeaua naţională publică de frecvenţe terestre.

Televiziunea digitală terestră (DTT sau DVB-t) presupune transmisia semnalului digital printr-un lanţ de antene terestre. În decembrie 2005, în cadrul primului proiect-pilot pentru utilizarea tehnologiei digitale terestre, compania de stat Radiocom, operatorul care transmite televiziunea şi radioul publice, a pus în funcţiune, la Bucureşti, primul emiţător de televiziune digitală din România, pe canalul 54. În 2006, experimentul a continuat cu un al doilea emiţător, în judeţul Sibiu.

Introducerea televiziunii digitale terestre în ţară implică încetarea transmisiilor analogice convenţionale, progresiv, în decursul unei perioade estimate la 15 – 25 de ani. Miza cea mare pentru Radiocom este să „moştenească“ frecvenţele pe care le foloseşte în prezent pentru emisia posturilor publice. Cu o astfel de zestre şi privatizată, compania va fi principala candidată pentru a deveni transportatorul de televiziune digitală terestră din România. Preşedintele CNA, Ralu Filip, a ce