Ministrii de Externe ai statelor membre UE au abordat pentru prima data, in cadrul reuniunii lor de la Bruxelles de pregatire a Consiliului European de primavara, problema care a provocat cele mai recente divizari in Uniune: intentia Statelor Unite de a instala elemente ale scutului lor antiracheta in Cehia si in Polonia, apropiindu-se astfel de granitele Rusiei.

Spre deosebire de ministrii Apararii, sefii diplomatiilor europene nu au mai reusit sa evite acest subiect, ridicat in timpul unui dejun de lucru de catre reprezentantul Austriei. Luarea de pozitie cea mai critica a apartinut ministrului de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, care a afirmat ca propunerea Statelor Unite este "incomprehensibila" si ca fondurile necesare pentru sistemul european de aparare antiracheta propus de americani si-ar gasi o mai buna utilizare in alta parte. Asselborn a invocat inca un argument: "Nu vom avea stabilitate in Europa daca impingem Rusia intr-un colt. Cineva trebuie sa-i ajute pe polonezi si pe cehi sa demonstreze solidaritate cu pozitia europeana". Dar Uniunea Europeana este departe de o pozitie unitara in aceasta chestiune, ca de altfel in majoritatea subiectelor care tin de o politica de aparare si de externe comuna. Iar cand este implicata si Moscova, situatia se complica si mai mult, intrucat Rusia face uz, pe langa argumente de ordin politic si diplomatic, de un "argument" hotarator: rezervele sale energetice, de care este dependenta o buna parte a Europei. Si atunci, sigur ca Praga si Varsovia trebuie convinse sa adopte o pozitie mai "rezonabila", in nici un caz Moscova. Degeaba se dau asigurari ca scutul antiracheta nu vizeaza Rusia, ci eventuale amenintari din Coreea de Nord sau Iran. Sensibilitatile rusesti legate de o prezenta americana aproape de frontiere trebuie menajate, chiar cu pretul periclitarii eforturilor de securitate ale principalului alia