Timp de mai bine de trei secole şi jumătate, o enigmă a aprins imaginaţia pasionaţilor de matematică din toată lumea. O ecuaţie aparent simplă, care încape pe o jumătate de rând, a fost, cu siguranţă, una dintre faimoasele problema rămase nerezolvate din istoria matematicii. Povestea ei e relatată într-o carte extraordinară. Despre ceea ce a ajuns să se numească, simplu, „marea teoremă a lui Fermat“ s-au scris cărţi întregi; faimoasa problemă a fost men�
Timp de mai bine de trei secole şi jumătate, o enigmă a aprins imaginaţia pasionaţilor de matematică din toată lumea. O ecuaţie aparent simplă, care încape pe o jumătate de rând, a fost, cu siguranţă, una dintre faimoasele problema rămase nerezolvate din istoria matematicii. Povestea ei e relatată într-o carte extraordinară.
Despre ceea ce a ajuns să se numească, simplu, „marea teoremă a lui Fermat“ s-au scris cărţi întregi; faimoasa problemă a fost menţionată în seriale de televiziune ca „Star Trek“ şi „The Simpsons“, a fost subiectul a două filme documentare, unul dintre acestea produs de BBC, şi, din 1908, a făcut obiectul unui premiu de 100.000 de mărci germane, sumă care, dacă n-ar fi intervenit devalorizarea monedei, ar fi reprezentat astăzi aproape un milion şi jumătate de euro.
Celebra teoremă poartă numele unui magistrat francez - şi matematician amator - pe nume Pierre de Fermat, care a formulat-o pentru prima oară în 1637.
Problema e înşelător de simplă: ecuaţia xn + yn = zn nu are ca soluţii numere întregi pentru orice n număr natural mai mare ca 2. Cei mai mulţi dintre noi îşi amintesc poate aşa-numita „mică teoremă a lui Fermat“, în care n = 3, şi care, fireşte, afirmă că suma a două cuburi nu dă niciodată un cub perfect. (Cazul n = 2 este, desigur, bine-cunoscuta teoremă a lui Pitagora.) Eroul cărţii lui S