Praznicul ortodox din 9 martie este închinat celor 40 de sfinţi martiri care au vieţuit în cucernicul ţinut al Capadochiei din Asia Mică. Deşi erau înrolaţi ca ostaşi în armata Praznicul ortodox din 9 martie este închinat celor 40 de sfinţi martiri care au vieţuit în cucernicul ţinut al Capadochiei din Asia Mică. Deşi erau înrolaţi ca ostaşi în armata imperială, în timpul domniei crudului suveran Licinius (secolul al IV-lea), în istoria creştinismului au rămas ca slujitori credincioşi lui Hristos. De aceea, ostaşii au fost întemniţaţi şi supuşi unor torturi aspre, specifice acelor vremuri. Pentru început au fost forţaţi să intre dezbrăcaţi într-un iaz îngheţat. Doar un osândit din grupul celor 40 de ostaşi n-a putut suporta gerul şi a vrut să se lepede de credinţa în Hristos. Impresionat de tragedie, dar şi de patimile îndurate de creştini, un ostaş care-i păzea a sărit în iazul îngheţat, alături de ceilalţi. În final, cei 40 de ostaşi au fost arşi de vii, primind astfel cununa mucenicilor. Datini şi obiceiuri Sărbătoarea Mucenicilor, cunos cută în popor şi sub numele de "Ziua Sfinţilor sau a Brânduşelor", este bogată în datini şi obiceiuri răspândite în toate zonele ţării. Din 9 martie, primăvara îşi intră în drepturi! Babele pleacă făcând loc Moşilor, care au "misiunea" să alunge vremea rea. Ei bat în porţile pământului pentru a alunga frigul şi a aduce căldura. Bătrânii spun că Ziua Mucenicilor este un ghid astronomic. Dacă plouă în ziua praznicului, vara va fi foarte bogată. În schimb, dacă primele tunete se aud mai devreme, cu 3-4 zile, în vara acelui an recolta va fi săracă! Apa de ploaie adunată la Mucenici are puteri miraculoase pentru răsaduri. În Ziua Mucenicilor nu se lucrează la câmp. Doar femeile au permisiunea să semene usturoi, varză şi ceapă. Pentru a fi sigure că insectele nu vor ataca aceste legume, gospodinele vor împărţi farfurii cu muce