"Termenul de «transparenta» a dobandit o semnificatie cvasi-religioasa in dezbaterile privitoare la institutii si la guvernare. Am putea spune ca expresia «a fi mai transparent decat ceilalti» este echivalenta lui «a fi mai sfant decat ceilalti»". (Christopher Hood,Transparency in Historical Perspective, in Transparency: The Key to Better Governance?, Oxford Univ. Press , 2006) In statele democratice, transparenta este considerata o cerinta ce trebuie satisfacuta de orice autoritate sau institutie publica. ConformOxford Dictionary of Economics, transparenta in politicile publice presupune "a se cunoaste cu claritate cine ia decizii, ce decizii sunt luate, cine are de castigat de pe urma lor si cine plateste costurile implicate". Transparenta este vazuta drept o cerinta elementara a democratiei, un instrument prin care alegatorii intervin in procesul de guvernare si supravegheaza actiunile autoritatii, o modalitate de prevenire a coruptiei sau abuzurilor. Economistii ofera si un argument pragmatic pentru transparenta, considerand ca sansele de a se lua decizii rationale sunt cu atat mai mari, cu cat politicile publice sunt mai transparente. Se poate spune ca, in ce priveste guvernarea, administratia publica in general, conditiile transparentei sunt general acceptate, necontroversate: luarea de decizii conform unor reguli prestabilite si cunoscute, accesul la informatii privind guvernarea. In schimb, in privinta mediului privat de afaceri, cerinta transparentei este oarecum recenta, iar problemele fundamentale, inca foarte controversate. Cu siguranta, exista o cerinta crescanda de transparenta in afaceri. Asa-numitele grupuri cointeresate, investitorii, precum si celelalte grupuri afectate de actiunile unei companii pretind un acces tot mai mare la informatii despre administrarea companiilor. S-au oferit argumente care justifica astazi mai multa transparenta decat se a