De ziua celor 40 de mucenici din Sevastia sunt legate o serie de obiceiuri crestine si precrestine. Pe langa obiceiul colaceilor cu miez de nuca si miere, in traditia populara aceasta zi este numita si ziua celor 40 de pahare, sau, altfel spus, ziua barbatului In fiecare an, pe 9 martie, crestinii ortodocsi ii praznuiesc pe Sfintii Mucenici din Sevastia. Cei 40 de martiri sarbatoriti in aceasta zi au trait in timpul secolului al IV-lea, in timpul imparatului roman pagan Licinius. Conform ordinului dat de guvernatorul Agricolae al Armeniei, in acea perioada, fiecare ostean trebuia sa se inchine la idoli. Deoarece cei 40 de ostasii crestini au refuzat propunerea guvernatorului, ramanand neclintiti in credinta lor, au fost batuti cu pietre si intemnitati timp de opt zile. Insa, prin semne divine, cei 40 au fost intariti pentru pastrarea adevaratei credinte. Pentru a se razbuna, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul din cetatea Sevastiei. Unul dintre acestia neputand indura chinul a iesit din lac, murind pe loc. In acel moment, un alt soldat l-a inlocuit. In acea noapte s-au petrecut mari minuni: gheata s-a topit, apa lacului s-a incalzit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat deasupra mucenicilor. Deoarece a doua zi mucenicii au fost scosi vii din lac, s-a dat ordinul sa li se zdrobeasca fluierele picioarelor. Ramasitele lor au fost arse, iar guvernatorul a poruncit ca ramasitele lor sa fie aruncate in lac. Insa acestea au fost recuperate de credinciosi. La romani, sarbatoarea celor 40 de mucenici din Sevastia a dat nastere unor frumoase obiceiuri crestine. Aproape in fiecare zona a tarii, credinciosii mananca "mucenici" sau "macinici", cum se numesc ei in Muntenia si Dobrogea, "sfinti" (in Moldova) si "brandusei" in Banat. Acestia sunt colacei care au forma cifrei opt, fie forma rotunda. In Dobrogea si in Muntenia "mucenicii" se fierb i