La Galeria "Galateea" din Calea Victoriei, mignona si cocheta ca un butic oriental, Cristina Bolborea si-a "vitrinat", intr-o inspirata si sugestiva scenografie, un fel de camara cu podoabe de interior, parca abia scoase la lumina din lada de zestre a bunicii. Dupa o indelunga criza creativa, cu sporadice si discrete aparitii prin saloane colective de arta decorativa, iat-o acum pe artista renascuta si intoarsa ferm la indeletnicirile sale, pe nedrept abandonate si pentru care probeaza inca o de netagaduit iscusinta.
O fermecatoare colectie de obiecte ceramice, ingenios si foarte natural ipostaziate, modelate in teracota colorata si patinata cu zemuri de angobe si glazuri de oxizi minerali. Motivul inspirator unic si exclusiv: covorul de rugaciune al Orientului mahomedan. Prin el insusi un vestigiu arhetipal de o plasticitate sublimata - model de armonie compozitionala si cromatica si de rafinament ornamental.
Trecand pragul expozitiei si contempland spalierii metalici pe care atarna, aidoma unor prapuri infiorati de vant, "mostrele" oferite imaginarei clientele, ori sulurile pedant desfacute si asezate pe suporti orizontali sau, pur si simplu, pe jos, ti se dezvaluie un univers modelat la scara 1:1.
Traiesti acut impresia ca ai patruns intr-un mirific cotlon de bazar oriental, candva, intr-un timp indefinit, unde formele si moliciunile catifelate ale materialitatilor par sa fi incremenit dintr-o data. O stenicitate care proiecteaza realitatea obiectuala in miracol transsubstantial. Formele sunt aceleasi, perceptia optica isi conserva acuitatea, doar senzorialitatea tactila este deturnata de rafinamentul si spectaculozitatea conversiunii plastice.
O miza artistica truculenta, oarecum in nota unei interpretari de factura postmoderna, nu neaparat voita de autoare, dar aflata in consonanta circumstantiala cu anumite tendinte estetice si ambie