In 1946, localnicii au instalat pe strada care unea satul Manastur de orasul Cluj o pancarta pe care au scris: "Pana aici democratie, de aici incolo Manastur". Pancarta a fost instalata in conditiile in care muncitorii comunisti de la uzinele "Dermata", in majoritate de origine maghiara, au asediat caminul studentesc "Avram Iancu", iar locuitorii satului romanesc Manastur au pornit in ajutorul acestora. Satenii au fost opriti de autoritatile comuniste, dar au tinut sa-si arate independenta fata de oras si de regimul de "democratie populara" prin intermediul mesajului de pe pancarta.
Gestul satenilor din Manastur a fost taxat de comunisti. Satul a fost ras de sub soare, iar in locul caselor, hidoasele blocuri turn au invadat existenta pasnica a locuitorilor. Biserica Calvaria, atestata documentar din secolul al XI-lea, a fost capturata de betonul si otelul armat al blocurilor plantate intr-o agresiune dezorganizata, de jur imprejur. Ea este singura cladire care mai aminteste de satul Manastur.
La fel cum Manasturul a sfarsit prin a fi inghitit de Cluj, tentaculele urbanizarii au lovit si satul Someseni, care a devenit cartier al municipiului. Aeroportul International Cluj-Napoca constituie un punct strategic, care asigura legatura intre municipiu si Someseni. Cartierele Lomb si Tineretului, prevazute in planurile administratiei locale, sunt alte doua cartiere care atesta tendintele expansioniste ale orasului. Boom-ul demografic al urbei trebuie potolit intr-un fel sau altul, iar cartierele noi au devenit o necesitate pentru populatia universitara venita de aiurea, dar si pentru populatia de origine rurala, venita in oras sa isi gaseasca aici un rost citadin.
Preaplinul demografic a apasat in ultimele decenii atat de tare pe umerii orasului, incat municipalitatea a decis chiar sa "avorteze" o parte din populatie. Astfel, cartierul Cetatea Fetei, construi
