Uniunea Scriitorilor din România a cam uitat de Mircea Eliade Biblioteca Academiei Române din Bucureşti a scos din arhivă câteva comori nepreţuite. Cele mai importante opere ale lui Uniunea Scriitorilor din România a cam uitat de Mircea Eliade Biblioteca Academiei Române din Bucureşti a scos din arhivă câteva comori nepreţuite. Cele mai importante opere ale lui Mircea Eliade fascinează publicul într-o expoziţie care marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea scriitorului. Mircea Eliade, copleşitor! Înşirate în vitrine luminate, cărţile lui emană un aer mistic. Pagini scrise la repezeală, cu patimă şi nerv, rânduri întregi, căzute pradă autocenzurii, tăiate şi mutilate fără ezitare. Romanele-manuscris, "Întoarcerea din rai", "Jurnal" din 1919-1924, "Tratat de istoria religiilor", sunt redeschise pentru ochii publicului după câteva zeci de ani. Curiozităţile stilistice apar peste tot. Deasupra unor pasaje din volumul "Huliganii", scriitorul a făcut calcule matematice. Dar piesele de rezistenţă din expoziţie sunt volumele de entomologie, ilustrate de Eliade însuşi. Scris înainte ca autorul să fi împlinit 15 ani, caietul "Viaţa şi apucăturile furnicilor" descrie un tărâm care i-a fermecat adolescenţa. O versiune în italiană a best-sellerului "Maitreyi" captează instantaneu atenţia. Este o traducere perfecţionată până la epuizare, traversată de numeroase adnotări şi tăieturi, aproape cifrată. Fanatic al scrisorilor, Eliade a lăsat în urmă şi o epistolă scrisă de la Calcutta şi expediată pe numele lui Cezar Petrescu, pe 25 noiembrie 1925. În expoziţia cu intrare liberă, între orele 10.00-14.00, mai pot fi văzute şi alte ediţii princeps, reviste, manuscrise, cărţi scrise de alţi autori despre viaţa şi opera celui care a publicat 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice, traduse în 18 limbi, şi circa 1.200 de articole şi recenzii. Uniunea Scriit