La inceputul anilor '60, la o data pe care evocatorul momentelor de mai jos, poetul Mihai Beniuc, nu si-o aducea aminte foarte bine atunci cand le relata, a sosit in Romania, la invitatia Uniunii Scriitorilor, cunoscutul romancier britanic Graham Greene.
Acesta a fost preluat de la aeroport de catre Beniuc, care a primit sarcina sa-l "insoteasca". Dupa verificari asupra identitatii si avizelor de intrare in tara care au durat trei ore, Greene l-a intrebat pe Beniuc, mai intai in deradere, daca in Romania ii va fi permis sa bea seara cate un paharel din sticla de whisky pe care o adusese cu sine. Apoi, fara sa il lase sa se dezmeticeasca, i-a solicitat un raspuns direct si clar la intrebarea "De ce a fost arestat si cand va fi eliberarat Noica?".
Intrebarea, intampinata cu tacere, apoi cu incercari de eschivare de la subiect, a fost reluata ulterior de Graham Greene in mai multe scrisori, toate trimise lui Beniuc pe adresa Uniunii Scriitorilor.
"Oricine isi poate inchipui ca eu nu puteam sa-i dau raspuns nemijlocit la o astfel de intrebare. Fireste ca m-am dus sa ma interesez ce e cu cazul Noica, la organele respective. Mi s-a raspuns intr-un mod - as spune - foarte misterios ca omul inca nu vrea sa cedeze". Lui Beniuc i s-a raspuns, practic, ca unuia de-al casei. Ceea ce, implicit, recunoaste ca era: "Eu n-am inteles ce inseamna a ceda in acest caz. Ca urmare, m-am dus la un organ superior, unde am adus la cunostinta faptul ca eu ar trebui sa dau raspuns la o scrisoare. Am intrebat ce am de facut, pentru ca totusi este o chestiune delicata, care poate sa iste discutii in presa internationala si ar fi bine sa avem un raspuns ceva mai clar in aceasta privinta. Mi s-a atras atentia ca raspunsul nu se poate da asa, simplu, si ca ar fi mai bine sa ma fac ca n-am primit respectiva scrisoare". Beniuc a procedat dupa indicatii chiar si atunci cand a mai pri
