Un elev cam neajutorat primeşte ca temă la ora de română relatarea unei zile din viaţa sa. Iată un fragment: "Ne spălăm cu săpun, săpunul nostru obişnuit, pus la îndemână pe poliţa din baie. întindem mereu braţele spre duş şi ne frecăm bine cu săpun, de ne dor oasele de-atâta frecat. O, ce veselie e în spălător dimineaţa! Ca într-un spălător de internat. Copiii iau apă în gură şi se stropesc unii pe alţii. Deocamdată încă nu ştim de unde să luăm prosoape şi ne ştergem pe faţă cu ce găsim."

Un versificator de duzină relatează modul în care reuşeşte să atragă un anumit public, în faţa căruia îşi prezintă producţiile sale poetice: "în fiecare seară strâng de prin vecini toate persoanele disponibile şi le citesc versuri. Persoanele sunt foarte receptive la poezie, dacă ştii cum să le iei. De aceea eu mă emoţionez şi timp de câteva ore le povestesc ce frumos a dormit copilul meu peste zi. întâlnirile noastre sunt deobicei sobre, fără entuziasme de prisos. în orice caz, înseamnă că fiecare ne-am făcut datoria şi putem merge mai departe."

în ciuda banalităţii lor, aceste texte au reţinut atenţia lui Marin Sorescu, transformându-le în materie primă a unor poezii din volumul Unghi. în primul text, a operat câteva substituţii: clăbucul tău, soare, în loc de săpun; fundamental în loc de obişnuit; cerului în loc de din baie; tine în loc de duş; lumina în loc de săpun; fericire în loc de frecat; pe pământ în loc de în spălător; când copiii în loc de copiii; şi cele mai bune prosoape în loc de prosoape; moartea în loc de ce găsim. A obţinut astfel poezia Matinală. în esenţă, putem spune că o serie de termeni din registrul domestic au fost înlocuiţi cu alţii, din registrul cosmic, şi, drept consecinţă, suntem transferaţi din planul utilitar în cel ludic. Practic, prin aceste substituţii textul relaxat iniţial se transformă într-unul tensionat, deoarece la primul contact