Impozitarea câştigurilor obţinute din agricultură îi obligă pe fermieri să îşi calculeze TVA-ul şi să-şi ţină evidenţa bunurilor Deşi guvernanţii au amânat cu încă un an, Impozitarea câştigurilor obţinute din agricultură îi obligă pe fermieri să îşi calculeze TVA-ul şi să-şi ţină evidenţa bunurilor Deşi guvernanţii au amânat cu încă un an, până la 1 ianuarie 2008, impozitarea veniturilor agricole cu 2%, fiscalizarea agriculturii a intrat în linie dreaptă. Fermierii sunt obligaţi să ţină o evidenţă strictă a animalelor şi suprafeţelor cultivate. Totodată, fermierul român va trebui să înveţe cum se calculează Taxa pe Valoarea Adăugată pentru brânza pe care a vândut-o. În 2006, ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, admitea că cea mai mare anomalie din sistemul fiscal românesc este neimpozitarea agriculturii. De anul acesta însă, fiecare alambic trebuie să aibă autorizaţie de la Fisc. Se numără vitele, caii, porcii din gospodărie, hectarele cultivate cu in sau soia, suprafeţele de pădure, de lac sau orice alte suprafeţe aflate în proprietate sau exploatare. Ciobanii trebuie să intre în legalitate. Activitatea lor trebuie să îmbrace o formă juridică, fie persoană fizică autorizată sau asociaţie familială. De asemenea, fermierii trebuie să se înscrie la Autoritatea Sanitară Veterinară, să ţină registre cu numărul de oi, cantităţile de brânză vândute şi locurile unde a fost comercializată. Ulterior, ţăranul va trebui să înveţe ce e TVA-ul la brânză şi cum să recupereze acest impozit dacă vinde caşul on-line sau pe piaţa din Frankfurt. Fiscalizarea reduce productivitatea Fiscalizarea aduce însă costuri suplimentare. Ciobanul trebuie să se înregistreze, să facă drumuri la administraţiile financiare, să-şi angajeze, poate, un contabil. Să ştie în orice moment câte oi mai are în turmă şi câte au fost mâncate, luna precedentă, de lup. Aceste costuri vin însă peste o pro