Anul acesta, in mai putin de doua luni, s-au tiparit la gazeta nu mai putin de trei articole despre Pastorel Teodoreanu. L-au evocat tinarul critic literar Bogdan Cretu, temutul epigramist Constantin Iurascu-Tataia si neobositul evocator al Iasilor de altadata, Constantin Ostap. Modestul meu articol se inscrie, asadar, in aceasta eminenta serie. S-a intimplat ca dupa "intrarea" Romaniei in Uniunea Europeana sa primesc pe adresa de mail o seama de poezii distractive, cam fara perdea, dar de un haz nespus, semnate de Al. O. Teodoreanu (adevaratul nume al scriitorului). Voi reproduce mai jos citeva, carora le-am facut adaos din memoria personala (spre distractia corespondentilor mei) inca una, despre neuitata Lucrezzia Karr, gingasa autoare a senzationalului roman "Sexul de peste drum" (o carte altfel foarte inocenta). Lucrezzia Karr e, desigur, un nume sonor. Prozatoarea se chema in realitate (si in chipul cel mai sonor!) Lucrezzia Karnabatt. Epoca nu ducea lipsa de sonoritate. O alta scriitoare s-a numit, nici mai mult, dar nici mai putin, Aida Vrioni!
Din cite am inteles, Pastorel e, astazi, figura tutelara a "Academiei libere" din strada Lapusneanu (unde sint acum Galeriile Anticariat "Dumitru Grumazescu"). "Academia libera" a fost intemeiata de catre sonetistul Mihai Codreanu, prin 1932, la fosta "bodega a lui Samoila" (de la aceeasi adresa). Doar imobilul e altul. "Academia libera" a fost (si este inca) o grupare de intelecturali veseli si cinstiti, pe care-i uneste acelasi ideal: literatura adevarata in granitele bunei dispozitii. Una nu o exclude pe alta. Nu se putea o alegere mai fericita. Pastorel Teodoreanu a incarnat in mod optim zisul ideal. El a realizat o literatura subtire, de aluzii subtile, pentru oameni subtiri (literatura apreciata ca atare si de G. Calinescu). Dar faima i-au adus-o boemia si epigramele. In treacat fie zis (desi e inutil!), epig