In mileniul Internetului, mai exista oameni care merg cu circul prin tara, mutandu-si cortul din loc in loc. Magia supravietuieste.
O multime de adulti si copii abia asteapta sa se stinga lumina si spectacolul sa inceapa
Luminile din arena se sting una dupa alta, tobele incep sa bubuie, un freamat strabate sala. "Aoleoo!", striga trei fetite cucuiete care s-au luat in brate pentru a-si face curaj. Spectacolul incepe: acrobatii, suspans, dresura de catei, rasete cu clovnul Jimmy, fachirul ce calca pe cioburi, reptile... Nu, nu este Circul de Stat, la care cand te duci il gasesti mereu in acelasi loc, ci un circ care vine el dupa tine, prin orase si orasele, prin sectoarele Bucurestiului, unul din putinele circuri ambulante ce cutreiera Romania: Circul Pironkov. Un circ cu cort, ca pe timpurile bunicii, si care are in program un spectacol simplu, traditional, fara mari pretentii, care pastreaza vie fascinatia pe care o raspandeste si acum, in epoca Internetului, lumea clovnilor, a zburatorilor la trapeze si a dresorilor de animale. Zambetul si lumina din ochii copiilor si al celor mari stau marturie. Intram si noi, in spatele scenei, pentru a fura macar o imagine din culise, descoperind ca dincolo de paiete, sclipiciuri si reflectoare, se afla, inainte de toate, o mare pasiune. Dragostea unor oameni pentru performanta si risc dar, mai ales, pentru libertate. Bucuria de a fi nomad.
Dragoste la prima vedere
"Fachiristu", asa ii spun colegii de trupa. Imbracat intr-o uniforma rosie, cu nasturi si epoleti ce se potrivesc la fix cu mustata lui tantosa, dupa ce rupe biletele la intrare si pofteste lumea in marele cort, Dan Aldea dispare in culise pentru ca putin mai tarziu sa tasneasca pe scena descult, imbracat intr-o pereche de salvari colorati. Numarul lui rupe gura: calca pe cioburi, pe becuri ce lumineaza, inghite flacari, se culc
