- Diverse - nr. 48 / 12 Martie, 2007 Am apreciat, in mod deosebit, inca de la inceputul aparitiei in "Cuvantul liber" rubrica "Dascali mureseni" si am citit-o cu mult interes pentru a cunoaste, cel putin prin acest mod, pe cei care de-a lungul anilor au format generatii intregi de oameni necesari societatii si acestor locuri. In cele ce urmeaza doresc sa prezint un "dascal" de o alta formatie, care cu toate ca nu si-a desfasurat intreaga activitate pe meleaguri muresene, a gasit de cuviinta sa-si petreaca ultimii ani alaturi de familie, aici unde il leaga multe amintiri frumoase. Colonelul (r) Marin Stefanescu s-a nascut pe plaiurile Dambovitei, la 10 martie 1920, in localitatea Ratiu, din parintii Enache si Rada. Dupa ce termina sase clase de liceu este incorporat, la 1 noiembrie 1941, la R. 22 Infanterie Targoviste ca militar cu termen redus. Numai dupa o saptamana de cazarma, este trimis sa urmeze cursurile Scolii de subofiteri din Fagaras, pe care, dupa 6 luni de zile, o absolva cu gradul de plutonier T.R. In 5 august 1942 se intoarce la unitatea sa, de unde este trimis imediat pe front in calitate de comandant de pluton. Lupta alaturi de camarazii sai in Regiunea Raspopiskaia la Cotul Donului pana la 19 noiembrie 1942 cand armata romana, cu aproape 200.000 de oameni, este incercuita si cade prizonier. Desi erau la inceput de iarna, erau imbracati in tinuta de vara. Dupa o incercuire de 9 zile si nopti au fost imbarcati si in tot atatea zile au fost transferati in Lagarul de prizonieri nr. 58, Filiala 2, in apropiere de Volga. In timp ce se afla pe front alaturi de luptatorii sai a primit si vestea inaintarii la gradul de sublocotenent. Cu acest grad, incepand din 20 ianuarie 1943, in lagar, este numit comandant de companie si i se dau in grija 100 de nefericiti colegi cazuti la inamic. In lagar, comunisti romani aflati in slujba sovieticilor, in frunte cu Ana P