După surprinzătoarea şi revigoranta victorie din prima etapă (1-0 cu Prefab Modelu), săcelenii luau drumul Deltei sperând să obţină „maximum din acest meci”, după cum spunea antrenorul Daniel Isăilă la conferinţa de joi. E drept, declaraţie acoperitoare, dar suntem convinşi că în sufletul său, deşi spera, nu credea că băieţii săi vor învinge la Tulcea, şi încă într-o manieră impresionantă. Cu atât mai mari sunt meritele săcelenilor, cu cât acolo unde au bătut ei n-a mai făcut-o decât o singură echipă, liderul seriei până la meciurile din această etapă, CS Otopeni. Jocul a început cu tul-cenii la timonă, pe undeva normal, ţinând cont că se juca la doi paşi de Dunăre, şi cu FC Săcele apărându-se şi încercând… Dunărea cu degetul prin cuplul ce s-a dovedit a fi letal în final, Lupaşcu – Petrescu. Echilibrul s-a rupt în minutul 35. Atunci L. Ştefan a transformat impecabil o lovitură liberă de la 17m frontal, acordată parcă cu prea mare largheţe de sibianul Lungu, 1-0. După odihnă, spre şansa lor, săcelenii au revenit rapid în joc şi după numai patru minute Lupaşcu a egalat, trimiţând de la 8 metri în plasă o centrare a lui Stegaru, 1-1 (min 49).

Gazdele se aruncă furibunde în atac, dar este prea târziu, hăţurile erau în mâinile săcelenilor. Pe fondul acestui joc, în care Delta şi-a neglijat apărarea, au venit golurile izbăvitoare şi dătătoare de speranţe pentru săceleni. Petrescu a făcut 2-1 (min 69) trimiţând superb cu capul de la 8 metri din centrarea inimosului Sânmărtean, pentru ca Lupaşcu să închidă tabela cu o acţiune personală şi un şut din interiorul careului, 3-1 (min 77).

Tulcenilor nu le venea să creadă ce stătea înscris pe tabela de marcaj după 90 de minute, însă deznodământul acesta ar putea fi un început în tentativa săcelenilor de a evita retrogra-darea. Şi după cum au început, cu 6 puncte din 6 posibile, au tot dreptul să spere. După meci, Dani