Improvizatiile politice de la inceputul lunii ianuarie au produs doar confuzie. Introducand pe agenda publica problema referendumurilor, mai intai cel de revocare a presedintelui ca urmare a suspendarii acestuia, mai apoi cel privind scrutinul uninominal, actorii politici au pervertit sensul confruntarilor politice. Desi raporturile institutionale nu vor putea fi redesenate doar prin jocul referendumurilor, ci printr-o modificare constitutionala consensuala, referendumul a devenit un substitut al dezbaterii doctrinare. Amestecul periculos de democratie referendara si electorala propus de actorii politici a dezvaluit vidul politic. Cata vreme va mai regresa politica romaneasca spre infinit? Vrand, nevrand, am intrat intr-o era scolastica. Iar spinoasa problema a principiilor ce definesc cadrul vietii politice nu mai poate fi ignorata. Noua stare a vietii politice, europenismul, comporta, fie si minimal, recursul la valori. Fara aceasta, discursul despre prioritatile Romaniei ramane doar o forma fara fond, iar politica, delegitimata, nu mai poate asigura nici decorul, nici sensul guvernarii.
Pentru ca alegerile europene pot reface arhitectura politica, fara insa sa schimbe mediul sau regulile jocului, oportunitatea lor a fost reevaluata. Partidele privesc deja spre anii electorali 2008-2009, iar amanarea confruntarii pentru alegerile europene spre toamna determina o reajustare a calendarului electoral. Pe de alta parte, spera unii, efectul referendumului asupra procesului electoral, care a oferit justificarea formala a amanarii datei alegerilor, va fi diminuat, daca nu anulat. Incercarea de a concentra calendarul electoral astfel incat alegerile sa se desfasoare cu o cadenta bianuala incepand din octombrie 2007 pana la scrutinul prezidential din decembrie 2009 denota un calcul politic. Demarand intr-o liniste relativa, prin alegerile europene, slalomul electoral v
