În schimb, cei cu salarii mici ar putea fi chiar dezavantajaţi de obligativitatea scăderii din venituri a cheltuielilor de subzistenţă Cheltuielile aferente traiului de zi cu zi vor În schimb, cei cu salarii mici ar putea fi chiar dezavantajaţi de obligativitatea scăderii din venituri a cheltuielilor de subzistenţă Cheltuielile aferente traiului de zi cu zi vor trebui să fie luate în calcul de băncile comerciale atunci când vor acorda credite populaţiei. Iar potenţialul de creditare al unei persoane va diferi de la o bancă la alta, în funcţie de strategia proprie şi de modul în care interpretează noţiunea de cheltuieli de subzistenţă. Odată cu renunţarea la restricţiile impuse asupra creditelor acordate persoanelor fizice, băncile comerciale vor acorda împrumuturi diferenţiate în funcţie de venitul populaţiei. Iar noua normă a Băncii Naţionale spune că instituţiile de credit trebuie să construiască modele proprii pe baza cărora vor desfăşura activitatea de creditare. Mai mult, pentru stabilirea gradului potenţialului de îndatorare, bancherii trebuie să scadă din veniturile certe ale populaţiei cel puţin cheltuielile de subzistenţă şi angajamentele de plată, altele decât cele de natura creditului. Adică, acele cheltuieli necesare pentru traiul de zi cu zi, ne-a explicat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale. Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, subliniază faptul că numai persoanele cu venituri mari vor beneficia de renunţarea la restricţiile Băncii Naţionale şi vor avea un potenţial de îndatorare mai ridicat decât în prezent. În schimb, cei cu venituri mici nu vor avea parte de o majorare semnificativă peste pragul total de 40% din veniturile nete, spune Cabat. Motivul ţine chiar de cheltuielile de subzistenţă. Noţiunea de cheltuieli de subzistenţă, definită ambiguu Ionuţ Dumitru, analistul-şef al Raiffeisen Bank, adaugă faptul că