- Editorial - nr. 51 / 15 Martie, 2007 Ne intrebam deseori de ce tot mai multi romani, indeosebi tineri, chiar mureseni si targumureseni, pleaca la munca in tari straine, de unde nu mai vin, stabilindu-se pe alte meleaguri. Raspunsul este singur si evident. Pentru ca fascinanta Romanie, pe care au cantat-o poetii si scriitorii nostri in operele lor, nu mai exista. Ea a devenit o amintire si o iluzie de care tuturora ne este dor. Romania de astazi, cea reala si vie, adevarata, este o caricatura urata a celei care a fost candva "picior de plai si gura de rai", de dorul careia ne topim. Ea a devenit cosmarul unei natiuni debusolate, care nu numai ca nu-si mai stie rostul, dar si-a pierdut pana si elementarele reflexe, "uzul ratiunii" chiar, devenind incapabila sa se automodeleze, sa-si mai aprecieze chipul in oglinda realitatii, imaginea jalnica de care ar trebui sa se inspaimante. Ce mai incoace incolo, in ciuda PIB-ului care incepe sa urce, Romania cea de toate zilele este intr-o periculoasa cadere libera, se adanceste tot mai mult in mocirla existentei sale, continuand sa se zbata in neputintele ei biologice si al carui trup agonizeaza datorita incapacitatii noastre de a-i asigura minimul de igiena corporala, respectiv climatul existential de curatenie, ordine si liniste, pentru a putea supravietui in limitele decentei. Lasand de asta data la o parte inechitatile si nedreptatile de ordin economic, social, dar si politic, care constituie o portie zdravana de motivatii ce justifica decizia celor care-si iau lumea in cap, disconfortul de a trai decent in Romania te insoteste la tot pasul: de cum inchizi usa apartamentului, incepand cu mizeria de pe casa scarilor si continuand cu cea din jurul blocului, de pe spatiile verzi, de pe strazi si trotuare, de pe marginea soselelor si a cursurilor de apa, din adancul vailor si inaltimea piscurilor muntilor. Pretutindeni unde i