Automedicatia este o practica destul de frecventa. Exista si riscuri pentru aceasta metoda de tratament? Pentru ce tipuri de boli este aceasta practica indicata fara a exista pericole pentru sanatate? Iata ce parere au specialistii in domeniul medicinei. In general, imaginea clasica pe care o avem in minte când vine vorba de automedicatie este aceea a persoanelor care iau medicamente din proprie initiativa. Dar asta nu este tot. Vorbim in aceeasi masura de automedicatie in momentul in care un pacient interpreteaza dupa bunul/plac tratamentul care i-a fost prescris, intrerupându-l inainte de termenul precizat de medic sau modificând dozele si modul de administrare. Exista riscuri? Automedicatia este o practica obisnuita in ziua de azi, fiind aplicata in general in cazul bolilor sezoniere (precum raceala, tusea ori sindroamele gripale). Nu exista nici un pericol atâta timp cât pacientul foloseste un medicament care i-a fost prescris. Problemele apar in momentul in care pacientul se afla sub alt tratament, pentru ca pot exista interferente intre cele doua tipuri de medicatie. De exemplu, aspirina este contraindicata in cazurile in care deja se administreaza medicamente anticoagulante sau antiulceroase. Apare alta problema in cazul unei astfel de initiative: stabilirea diagnosticului si alegerea tratamentului potrivit, având in vedere ca o persoana care nu are cunostinte medicale solide poate confunda cu usurinta simptomele a doua patologii. De asemenea, persoanele care aleg sa practice automedicatia trebuie sa fie foarte atente la contraindicatiile pe care nu le cunosc, pentru ca, de exemplu, nu toata lumea poate lua medicamente antiinflamatorii. In general, parintii decid sa vindece acasa formele mai usoare de raceala ale copiilor, dar când apar semne ca situatia se agraveaza parintii se grabesc sa ceara sfatul medicului. Rolul farmacistului Farmacistul este si el in m