Proprietarii unora dintre fostele IAS-uri din preajma marilor orase nu au facut „mare branza“ in agricultura. Ei isi iau revansa pe piata imobiliara, prin vanzarea de terenuri cu suprafete mari. Agentiile imobiliare au inceput sa acorde atentie afacerilor cu astfel de „tarlale“.

Terenurile cu suprafete foarte mari (intre 10 si 100 ha) constituie un segment de piata distinct si se tranzactioneaza dupa alte reguli decat terenurile obisnuite. „Comparativ cu loturile mici, preturile difera in functie de locatie. Intr-o zona scumpa, un teren mare este cu 20-30% mai ieftin decat unul mic.

Intr-o zona putin atractiva (sudul Bucurestiului), un teren mai mare poate fi mai scump, pentru ca nu exista o piata de desfacere. Terenurile mari sunt cumparate doar ca investitii pe termen lung“, declara Calin Clinciu, director de comunicare la firma Euroinvest, specializata in vanzari de terenuri.

Vanzatorii sunt, in principal, societati care au cumparat la preturi derizorii IAS-urile si fermele privatizate de AVAS in urma cu cinci-zece ani si care nici nu visau la acea data cat vor avea de castigat.

Pe langa acestia, mai exista firme sau persoane care au prins gustul afacerilor imobiliare si care cumpara terenuri in zone indepartate, le alipesc si apoi obtin acte de la primarie conform carora acolo se pot construi case sau centre comerciale.

Cine sunt cumparatorii?

Printr-o miscare de acest gen, in acest moment se obtine o crestere de minimum 25%-30% a pretului terenului in mai putin de un an. La acest profit - obtinut prin comasare, scoaterea din circuitul agricol si apoi impartirea in loturi - se adauga si cresterile de pret, substantiale din ultima vreme.

„In ultimii doi ani, in Bucuresti s-a observat o crestere generalizata a preturilor terenurilor mari, de la 50% la 400%, in functie de facilitatile