Polonezii nascuti inainte de 1 august 1972 vor trebui sa completeze o declaratie privind trecutul lor in timpul dictaturii comuniste, efect al noii legi dorite de gemenii Kaczynski, pentru care decomunizarea Poloniei este prioritatea numarul unu. La 17 ani de la caderea comunismului, ziaristii, universitarii, directorii de scoli publice si particulare, diplomatii, avocatii si notarii, conducatorii societatilor cu capital public, daca au peste 35 de ani, trebuie sa declare daca au colaborat sau nu cu politia secreta comunista (SB), care spiona faptele si gesturile tuturor cetatenilor.
O lege a decomunizarii exista din 1997, dar nu se aplica decat la circa 30.000 de persoane, deputati, ministri, inalti functionari si magistrati. Recent, numarul categoriilor interesate a fost considerabil marit, acum lustratia fiind impusa unor bresle intregi. Toate persoanele vizate vor fi obligate sa redacteze o declaratie scrisa privind legaturile sau lipsa legaturilor cu politia secreta si sa o remita Institutului Memoriei Nationale (IPN), unde veridicitatea va fi verificata de peste 100 de procurori special instruiti. Ei se vor baza pe arhivele fostei SB si ale celorlalte servicii secrete comuniste aflate in grija IPN. Declaratia va fi postata pe site-ul internet al IPN, asemenea listei fostilor agenti. Litigiile vor fi judecate de 20 de tribunale, iar persoanele care refuza completarea declaratiei pot fi concediate.
Presa europeana precizeaza ca, avand in vedere amploarea sa, lustratia va dura ani de zile, dar de pe acum are un impact considerabil asupra climatului politic din tara, o agitatie aparte fiind perceputa in presa. Unii ziaristi din presa privata, in special cei de la Gazeta Wyborcza, creata de disidentii anticomunisti, au anuntat boicotarea legii, estimand ca obligativitatea este "umilitoare" si contrara libertatii de constiinta.
Numerosi analisti pol