De câtva timp încoace, românii şi moldovenii de peste Prut asistă, primii - nedumeriţi, ceilalţi - dezamăgiţi şi furioşi, la escaladarea conflictului diplomatic între cele două De câtva timp încoace, românii şi moldovenii de peste Prut asistă, primii - nedumeriţi, ceilalţi - dezamăgiţi şi furioşi, la escaladarea conflictului diplomatic între cele două ţări. Cum de sa ajuns aici, după ce relaţiile României cu Republica Moldova păreau că sunt pe calea cea bună, iar Traian Băsescu şi Vladimir Voronin conveneau asupra măsurilor cele mai nimerite pentru a aduce mai aproape Moldova de Europa, şi pozau ca mari prieteni? E o întrebare îndreptăţită, cu mai multe variante de răspuns. Sunt voci care învinovăţesc de situaţie regimul Voronin, înspăimântat că fuga moldovenilor spre România şi spre UE, prin intermediul vizelor sau al cetăţeniei, reprezintă un avertisment politic pentru el şi un argument în plus pentru cei care susţin că republica se va "topi" natural între graniţele ţării vecine. Alţii argumentează că şi Bucureştiul are partea sa de vină, grăbit, mai ales după aderarea la UE, să-şi asume prea făţiş rolul de frate mai mare, în loc să acţioneze mai delicat. În sfârşit, sunt şi cei care îndreaptă degetul spre Moscova, susţinătoare, până la proba contrarie, a lui Vladimir Voronin şi care nu vede cu ochi buni amestecul României în zona sa de influenţă. Oricare ar fi răspunsul, dacă ar implica doar interesele unui fost general sovietic, eventual şi ale clicii sale, şi ambiţiile unui "preşedinte-jucător" cu aspiraţii de lider regional, conflictul de azi ar interesa doar analiştii politici. În fond, vorbe grele la adresa României, rostite pe drept sau pe nedrept, cum au fost şi cele de la Chişinău, s-au mai făcut auzite din partea unor lideri străini. Din păcate însă, trânta politică declanşată pe cele două maluri ale Prutului afectează direct viaţa a sute de mii, poate c