In tara lui "merge si-asa", 4 miliarde de euro pentru formare profesionala pare o risipa de bani. Orice subiect de pe lume, de la incalzirea globala pana la evolutiile conflictului din cine stie ce stat de negasit pe harta, le-ar starni un interes mai mare romanilor decat "formarea profesionala continua", sintagma atat de draga europenilor.
Probabil ca, in viitor, multora li se va trezi brusc interesul pentru acest subiect, avand in vedere ca "fixatia" europenilor atrage dupa ea 4 miliarde de euro. In afara de cei care se vor inghesui sa apuce cat mai mult din bani, va fi insa greu sa crezi ca aceste cuvinte vor capata curand vreo semnificatie pentru romanul de rand.
Pentru angajatori, de pilda, termenul "investitii" inseamna masini, calculatoare, birouri si orice altceva in afara de cursuri destinate angajatilor. Iar explicatia e simpla. Peste doua treimi dintre angajatorii romani spun ca n-au organizat in ultima vreme cursuri de formare, pe motiv ca "meseria se invata la locul de munca" si "sunt suficient de multumiti de pregatirea angajatilor".
Nici salariatii nu simt mare nevoie de perfectionare. In 16% dintre firmele din Romania, peste jumatate sau chiar nici unul dintre salariatii cu studii medii nu lucreaza conform calificarii si in 13% dintre firme peste jumatate sau nici unul dintre salariatii cu studii superioare nu ocupa un post care sa aiba legatura cu diploma.
Iar aceste procente sunt stabilite in urma unui sondaj de opinie la care angajatorii au putut sa declare ce au dorit, nu in urma vreunei statistici riguroase. De o astfel de statistica nu s-a aratat interesata nici o institutie, pentru ca putini romani fac vreo legatura intre scoala si locul de munca.
Mai rau, daca citesti documentele europene, ai o senzatie de deja vu de pe vremea comunistilor. Se vorbeste acolo despre importanta investit
