In Braila, de altfel ca in toata tara, nu exista nimeni care sa spuna ca nu il intereseaza rezolvarea problemei ciinilor comunitari. In realitate, ne intereseaza doar sa discutam pe marginea acestui subiect delicat. Nici unul dintre noi nu are solutii. Administratia locala, oricare ar fi ea, nu stie de care miner sa apuce problema. In schimb, se fac dezbateri. Cind se deschide acest subiect, lumea se imparte in doua tabere. Unii militeaza pentru solutia "moarte subita", adica pentru stringerea si uciderea maidanezilor. Ceilalti isi arata imediat coltii si sar sa-i muste de artera femurala, pe cei care sustin o astfel de metoda barbara. Nu este nimeni care sa se declare neutru in acest razboi. E bine, pentru ca astfel se elimina riscul ca cineva sa fie muscat nevinovat. Ai fost muscat? Ce sa-ti fac, frate, daca nu te-ai nimerit in tabara care trebuie, asta e viata. Ia, de miine sa nu mai spui ca esti "pentru" sterilizarea ciinilor comunitari. Sa zici ca vrei sa-i stringi pe toti la un loc, sa ii gazezi si sa le dai foc ca la aviara de anul trecut.
Asadar, toata lumea se razboieste cu toata lumea. In acest timp, ciinii se inmultesc pe strazi si lupta pentru supravietuire. Nu este vina lor ca s-au nascut pe strada, asa cum nu este nici vina contribuabililor ca o gasca de patrupede face legea pe domeniul public. Si daca tot au ocupat domeniul public, macar de i-ar musca pe interlopii care, de asemenea, revendica acest teritoriu. Ce vreti, ma, musca si ei pe cine se nimereste. Azi un betiv, miine un hot, poimiine un copil, depinde de norocul fiecaruia.
Aici nu este vorba despre a iubi sau a uri ciinii. Eu am crescut doi ciini la viata mea, iar acum hranesc o catea la bloc. Imi dau seama ca gresesc, dar nici s-o las sa moara de foame nu pot. Am dus-o la sterilizat pe banii mei, deci nu mai exista pericolul sa umple strada cu pui. Cu toate astea, as vo
