Partidul condus de Geoana garanteaza in acest moment atit existenta PD in Guvern, cit si prezenta lui Tariceanu in fruntea acestuia. Este definitia exacta a nodului gordian. Sabia in schimb nu mai e la Cotroceni, ci in sediul PSD. Iar Geoana n-are nici un interes s-o foloseasca.
Guvernul e paralizat. Nu avem ministru de Externe si exista riscul de a nu-l avea inca multa vreme. Tariceanu insista cu Cioroianu, Basescu insista cu refuzul pe motiv de vaga competenta, rezultatul fiind un birou gol, mai exact, incompetenta totala. In cel mai bun caz, de la un moment dat, portofoliul Externelor ar putea fi preluat provizoriu de un alt ministru.
O solutie mai buna ar fi fost chiar numirea unui interimar din minister, un secretar de stat, dar pina si aceasta decizie minimala a fost ratata. Ungureanu n-a vrut, Tariceanu nu e obligat. Macovei si Blaga, doi ministri-cheie, pot face orice la Palatul Victoria mai putin treaba pentru care au ajuns acolo.
Reformele si politicile europene in domeniu fac coada la usa celor doua ministere pentru ca titularii lor nu pot paria pe nici un viitor mai lung de doua saptamini. Berceanu taie panglici pe capete de autostrada, dar pina la primul metru de asfalt il asteapta unul de dosare. Cadou de la colegul de Guvern Cristian David, via DNA. Ceva mai discret, undeva in fundal, Guvernul lucreaza totusi.
Algoritmic. Un dosar in lucru pe tema Udrea-RAAPPS, un altul pe privatizarea ALRO. Ca din intimplare, toate duc catre Cotroceni si ne ofera noua, celor din presa, un nou motiv de bucurie. Armistitiul in razboiul palatelor se amina pentru o data neprecizata.
Rastimp, presedintele declama functionarea normala a institutiilor statului, criza fiind doar in mintea noastra, dar, iata, nu mai poate evita sub nici un chip cea mai dezagreabila datorie pentru care s-a jurat pe Constitutie. Mediere
