Siturile arheologice scoase la lumină, la sfârşitul săptămânii trecute, în zona care urma să fie reabilitată arată adevărata vatră a Bucureştilor După numai 70 de centimetri de Siturile arheologice scoase la lumină, la sfârşitul săptămânii trecute, în zona care urma să fie reabilitată arată adevărata vatră a Bucureştilor După numai 70 de centimetri de săpături, firma care se ocupă de lucrările din Centrul Istoric a găsit primele vestigii arheologice. Decopertările de pe strada Smârdan au scos la iveală o pivniţă cu două camere, din fosta Curte Domnească, şi un pod din lemn care făcea legătura cu Hanul Şerban Vodă. Arheologii spun că sunt vestigii din secolele 18 şi 19, iar pentru cercetarea şi conservarea lor, pe lângă echipele de muncitori, vor exista şi istorici. Primul sondaj arheologic din Centrul Istoric s-a făcut în capătul străzii Smârdan, în apropierea Curţii Domneşti. Pavajul stradal descoperit, sub forma unui pod din lemn de stejar, datează din anul 1780, spun arheologii, care au început încă de săptămâna trecută cercetarea zonei. Prima constatare este că străzile de acum 250 de ani erau mai înguste, iar oraşul era cu mai bine de un metru şi jumătate mai jos. Istoricii ştiau de vestigii, primăria a tăcut Arheologii şi arhitecţii care lucrează la refacerea Centrului Istoric spun că există un studiu în care sunt trecute mai multe puncte în care pot apărea monumente istorice sau lucrări cu valoare de cultură. "Chiar aici, pe Smârdan, ne mai aşteptăm să găsim vreo trei hanuri, două hoteluri, dar şi biserica şi cimitirul grecilor, iar mai sus, Hanul Şerban Vodă, către care mergea podul descoperit aici", afirmă şeful Secţiei de arheologie de la Muzeul de Istorie al Bucureştiului, Gheorghe Mănucu-Adameşteanu. Istoricii mai spun însă că Primăria Capitalei ştia de cel puţin trei ani că vor avea de-a face cu asemenea vestigii în Centrul Istoric, pentru că