Cărţile clasicilor nu mai atrag. Of, de cite ori am auzit asta. Ha, inainte sa intru in subiect, topul celor mai stupide intrebari “culturale”:

I. Cultura, incotro?

II. Cine mai citeste clasici?

III. Moare cultura?

Totusi, as citi la nesfirsit materiale cu raspunsuri inteligente la astfel de intrebari idioate. Sint misto. Sint ca materialele alea despre asteroidul care va lovi pamintul. Stii ca sansele sint minime, dar te gindesti cum ar fi sa intervina ceva variatie in timpul unei zile idioate la slujba ).

1. In care un nene aduna vreo 9 milioane de lire si le cheltuie pe plicticoşi

Foarte tare stire, una care mi-a facut dimineata mai buna. O organizatie britanica a adunat 9 milioane de lire si a cumparat editii din clasici pentru a le distribui in bibliotecile scolilor generale. Cadou!, cum spune reclama. Au fost multe scoli care au refuzat foarte frumosul gest motivind ca scolarii nu sint deloc interesati de clasici. Sint prea plictisitori. Cele mai cautate ar fi cartile de benzi desenate japoneze. Concluzie: nu vrem cartile voastre cu clasicii voştri, noi sintem altfel.

În felul acesta, urmeaza firesc o alta celebra intrebare timpita. Tinerii, incotro, ce se va alege de ei?

David Campbel, omul care a coordonat actiunea, povesteste ca a ramas inmarmurit in fata unor refuzuri de acest soi. Mie mi se par un semn de civilizatie: au fost cinstiti oamenii, au spus ca nu le trebuie si, in felul asta Campbell, va putea sa le redistribuie acolo unde intereseaza cu adevarat.

Tinerii sa faca ce vor ei. Eu deja sint mort dupa carti. In rest, sa mor daca ma intereseaza daca generatiile viitoare vor citi sau nu. Cititorii au fost intotdeauna o minoritate. Si cit timp profesoratul nu va fi o meserie respectata, lectura va muri. Daca nu stii sa predai Sadoveanu, in 50 de ani nu-l va mai citi chiar nimeni. Numai un prof bun poate