Anul acesta se implinesc 100 de ani de la Rascoala din 1907, unul
din cele mai "dureroase" evenimente ale neamului romanesc.
Pe parcursul mai multor editii, ziarul "Obiectiv" si-a propus sa va
prezinte citeva din cele mai importante momente ale Rascoalei. In
documentarea acestui subiect un sprijin deosebit am primit din
partea Muzeului Brailei si a lui Adrian Trifan, muzeograf. In plus, o
imagine de ansamblu a situatiei si o prezentare "la cald" a
evenimentelor am descoperit in editiile martie - mai 1907 ale
revistelor "Amvonul - Organul societatii clerului roman" si "Scoala si
biserica". De asemenea, de capatii in documentarea noastra a fost o lucrare completa si complexa recunoscuta in mediul academic
actual, "1907 - Rascoala sau complot?", semnata Anton Caragea.
Ziarele brailene din acea vreme ne-au servit in documentarea pe
plan local.
O treime din taranii braileni nu aveau nici o palma de pamint
In anul 1907, conform statisticilor, judetul Braila dispunea de 329.838 ha teren arabil, detinute de 15.687 proprietari. Din acestia, 15.423, adica 97%, aveau sub 10 ha, in total ei exploatind 78.006 ha, adica 23,65% din suprafata arabila a judetului. Restul, 267 de proprietari, 3%, detineau exploatatii mari, de sute chiar mii de hectare. Concluzia, in 1907, in Braila, predominau marile proprietati. Mai exact, 75% din suprafata era detinuta de numai 118 mari proprietari, din care 13 cu proprietati de peste 5.000 ha. Trustul Fischer, cel pe domeniile caruia a fost aprinsa flacara Rascoalei la Flaminzi, exploata sub forma de arenda in judetul nostru 5.500 ha.
De cealalta parte, 8.623 de familii de tarani (circa o treime din populatia mediului rural), nu aveau nici o palma de pamint. @N_P
