Pe site-ul Centrului National al Cinematografiei (www.cncinema.ro), imaginea din profil a incruntatului Selim Pasa – Sergiu Nicolaescu este efigia-antet centrala a institutiei, substituita eroului titular interpretat de Amza Pellea in filmul Mihai Viteazul si, inca mai uzurpator, celor pe putin 30 de productii romanesti mult mai bune si mai importante. E drumul pe care am ajuns la invitatia pentru „dezbaterea consultativa“ ce urma sa aiba loc la sediul CNC, pe data de 16 martie crt.
Textul invitatiei, semnat de directorul general Eugen Serbanescu, formuleaza in primul alineat si repeta in penultimul obiectivul intrunirii: propunerile „menite a face concursul de proiecte mai echitabil“ – „un proces mai transparent si mai echitabil de selectie a proiectelor“ (s.n.). Se confirma astfel apetitul scriitorului-director general pentru particula echi- (lat. aequus – egal), apetit activat public inca din 22 decembrie 2006, cind nou-instalatul in post si-a recomandat drept echilibrat Palmaresul mai degraba scandalos al editiei atunci incheiate a concursului de la CNC. Logic, literatorul mobilizeaza acum forma comparativa de superioritate a adjectivului, tentindu-ne cu iminenta transformare a concursului periodic – presupus de domnia sa transparent si echitabil dintotdeauna – in unul mai transparent si mai echitabil.
- Ideologie si iconografie
Incitat de deviza momentului, dar si de antetul site-ului, mi-am zis sa profit de prilej si, inainte de a intra in „dezbaterea consultativa“, sa verific in context o veche impresie, indusa de panourile spectaculoase care decoreaza eficient holurile si coridoarele cladirii istorice redobindite pentru cinematografie in 1997. Sint in total 56 de panouri-afis, dintre care 7 ale filmelor lui Sergiu Nicolaescu (Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, François Villon, Mircea, Punctul Zero, Orient
