- Editorial - nr. 56 / 22 Martie, 2007 Citeam cu o luna de zile in urma, in cotidianul Gandul, de "initiativa" unui primar din judetul Dolj, de a inchiria o parte a terenului comunei, pentru depozitarea gunoaielor provenite din capitala judetului si de aiurea. Insul beneficia de avantaje importante si scotea probabil bani frumosi din aceasta afacere si poate s-ar fi imbogatit daca satenii nu i-ar fi venit de hac. Exasperati, acestia au umblat luni intregi cu "jalba-n protap" in stanga si-n dreapta, gasind cu greu pe la judet pe cineva care sa-i asculte. "Ne doare sufletul de ce au ajuns imasurile noastre, spuneau taranii, iar de cum da caldura si pana la inghet ne mananca mustele si sobolanii. In plus, nu mai avem unde duce animalele la pascut". Luat la bani marunti de catre presa, care in cele din urma s-a sesizat si ea, edilul comunei in cauza recunoaste cu seninatate ca localitatea sa a devenit un imens depozit de gunoaie, dar ca el nu are ce face, pentru ca, spunea el, asa este in toata tara. "Asta cu gunoaiele este un flagel de nivel national", conchidea cu nevinovatie in glas. Iata ca, daca somnul ratiunii naste monstri, acelasi efect il are si somnul natiunii. Este greu de inteles ce mutatii genetice gresite s-au produs in mintea si sufletul poporului roman in ultimii ani, devenind atat de indiferent la toate, acceptand mizeria nu numai pe cea politica, ci si sociala, ca o componenta a vietii sale de zi cu zi, in masura insa sa o faca impasibila la curatenie si la pastrarea acesteia, indeletniciri care la unele natiuni au devenit virtuti si chiar prioritati strategice, care le-au facut sa se situeze in plutonul celor mai civilizate tari. Cu trei ani si ceva in urma, in toiul gaunoasei campanii propagandistice "Romania Curata", fumigena lansata de cabinetul premierului de atunci, Adrian Nastase (actiune care reusise sa smulga aprecieri prin sonoritatea ei chia