La o luna de candMAE este lipsit de titular, apare tot mai putin important cine este vinovat, intre presedinte si premier, de blocajul diplomatic inedit cu care Romania a intrat in UE. In momentul in care diplomatia noastra s-ar cuveni sa gestioneze tot mai inteligent propriile interese internationale, in principal relatiile cu Republica Moldova, cu Ucraina, Rusia, Serbia s.a., adaptandu-se, cu talent si, as spune, cu pasiune si noilor provocari decurgand din recenta aderare la UE, asistam increduli la un joc politicianist si de ambitii, lipsit de raspundere fata de imaginea si - mai ales - de interesele tarii. Demisia ministrului Ungureanu, contrar unor opinii mediatizate in exces, nu se datoreaza, punctual, doar neinformarii premierului pentru arestarea intr-o zona de conflict a doi cetateni romani, ci si faptului caMAE nu a reusit, dupa 17 ani de tranzitie de la sistemul comunisto-ceausist pana in prezent, sa reformeze tipul functional de relatii cu SIE, atat in centrala, cat si in ambasade. Nu este suficient faptul ca ambele organisme de stat au facut eforturi notabile de reimprospatare a resurselor umane, foarte avansata la MAE, unde - potrivit d-lui Ungureanu - 40% dintre diplomati au sub 40 de ani, dar si pentru evitarea unor situatii de criza, cand apar disfunctionalitati flagrante, decurgand dintr-o reforma nefinalizata si nearmonizata. Aceste tensiuni functionale sugereaza persistenta unor reminiscente din alt tip de relatii, deoarece se pare ca nu exista vointa ferma de reformare a unor "traditii" neconforme cerintelor democratiei europene. Sa recapitulam deci: de o luna, Romania nu are un ministru laMAE, 16 ambasade sunt si ele in regim de provizorat, fiind conduse de insarcinati cu afaceri a.i., printre ambasade figurand cele din Washington (circa 6 luni de vacanta greu explicabila autoritatilor americane), Londra, Paris etc. Intr-o schema simpla, MAE nu