"Ceasul Panerai este greu. Este mare si este straniu", spunea Angelo Bonati, presedintele Officine Panerai. De la inceputul secolului 20 si pana astazi, Panerai a evoluat de la secret militar, la instrument folosit in razboi, la piesa ravnita de colectionari si, nu in ultimul rand, la un ceas care a imprumutat din stilul masinilor Ferrari.
Inceputul secolului 20. Florenta, Italia. Aventura Panerai incepe, de fapt in 1860, cand Giovanni Panerai deschide primul magazin de orologii pe Ponte alle Grazie si incepe sa colaboreze cu prestigioase manufacturi elvetiene. Pe la 1900, Officine Panerai incepe sa fie cunoscut pentru realizarea instrumentelor de mare precizie pentru flota maritima italiana: mecanisme luminoase, lansatoare de torpile, sisteme de ochire, busole, profundimetre. De atunci, numele sau avea sa fie legat irevocabil de activitatile maritime.
Ceasurile Panerai Radiomir s-au "inrolat" in flota regala italiana in 1938, cand au participat la cateva expeditii ca accesorii pentru fortele Commandos si Gamma. Cel mai impresionant atac la care au participat modelele Radiomir a avut loc in 1941, in portul Alexandria, cand sase nave amiral de lupta si un tanc al flotei mediteraneene engleze au fost scufundate.
Cand razboiul s-a sfarsit, cele cateva sute de ceasuri Radiomir produse au fost clasificate drept "editie limitata". Cadranul ceasului se distingea prin luminozitate, obtinuta prin aplicarea unei vopsele speciale. Era acelasi amestec utilizat in toate sistemele de urmarire nocturna. Luminozitatea acestei vopsele (botezata Luminor) permitea folosirea instrumentelor in intuneric fara a risca demascarea in fata inamicului.
In 1943, un alt ceas destinat flotei italiene aparea pe piata. Acesta era Panerai Mare Nostrum, un cronograf cu doua cronometre si o carcasa etansa. Dar, din cauza razboiului, acest proiect avea sa ramana doar la stadiu
