Acum cîtva timp, la un post de televiziune, deputata PRM Daniela Buruiană se arăta îngrijorată că, din cauza comportamentului preşedintelui Băsescu, relaţiile noastre cu ţările UE au de suferit, iar imaginea României în ochii partenerilor europeni se strică iremediabil. Aşadar, reprezentanta unui partid care a produs, ani în şir, un discurs antioccidental şi a insistat atîta pe ideea că "Europa nu trebuie să ne dea lecţii" a ajuns să fie susţinătoarea bunelor noastre relaţii cu Uniunea Europeană. În schimb, purtătorul de cuvînt al PSD, dl Cristian Diaconescu, a emis de curînd o frîntură de frază pe care aş fi aşteptat-o mai degrabă din partea Partidului România Mare: şi anume că dl Franco Frattini, vicepreşedintele Comisiei Europene, "a intervenit în politica internă a României" atunci cînd a lăudat activitatea dnei Monica Macovei. Aşadar, reprezentantul unui partid care, pe vremea cînd era la guvernare, a încheiat negocierile de aderare, ceea ce a însemnat implicit cedarea unor atribute de suveranitate naţională către instituţiile europene, a ajuns să spună despre faptul - firesc - că un comisar european evaluează stadiul reformei în justiţia din România că este un "amestec în politica internă".

S-ar părea că aderarea a provocat printre politicienii români mai multă confuzie decît ne imaginam, din moment ce naţionaliştii au început să fie îngrijoraţi că nu putem sta de vorbă cumsecade cu partenerii noştri europeni, iar social-democraţii s-au hotărît brusc să apere sfînta suveranitate naţională de "intervenţiile" de la Bruxelles. E limpede că ambele atitudini sînt prost plasate şi lipsite de credibilitate. Dar dacă "îngrijorarea europeană" a reprezentantei PRM este expresia modului mărunt în care acest partid s-a obişnuit să folosească orice conjunctură pentru a "lovi în duşmani", tema "amestecului în politica internă" merită o oarecare atenţie, căci cu sig