De obicei, în această pagină publicăm eseuri pe teme de spiritualitate. Pour une fois, facem loc unui text despre lumea reală şi concretă: un reportaj care surprinde, într-o zonă populară a Parisului, un amestec de detalii sub a căror suprafaţă stau culturile şi spiritualităţile diferite, dar obligate la convieţuire. (n. red.)

Cabine telefonice. Marea majoritate au proprietari magrebini sau indo-pakistanezi. Investiţia este minimă - cîteva telefoane fixe ieftine, cabine din lemn, aliniate riguros, cum se găseau şi la noi prin anii ’80. Big Boss Telecom, Taxi-phone, Express Telecom. Preţurile sînt afişate vizibil, pe geam. Gabon, fixe, 0,18 euro/minute. Cameroun, fixe, 0,25 euro/minute. Turquie, mobil, 0,25 euro/minute. Roumanie, fixe, 0,25 euro/minute. România este acolo şi nu mă pot împiedica să mă gîndesc la faptul că integrarea europeană a ţării mele va fi reală abia atunci cînd numele ţării nu va mai fi afişat cu litere galbene, vizibile, pe pereţii cabinelor telefonice din Occident. Se vînd şi carduri pre-plătite, preţurile şi designul acestora fiind gîndite în funcţie de regiuni. Cardul numit "Nostalgie Africa" înfăţişează o negresă savant coafată, pe un fond de apus de soare roşu-african. "Euro-Latina" se adresează clientelei din America de Sud, pe ea este reprezentată gigantica statuie din Brazilia a Mîntuitorului cu braţele întinse. Iar pe cardul dedicat Europei de Est nu putea fi reprezentată altceva decît o icoană rusească - de fapt, cam tot ceea ce cunoaştem unii despre ceilalţi într-o lume obsedată de "comunicare". În cabinele telefonice se vorbeşte tare, limbile lumii se amestecă transformîndu-se într-un zgmot de fond uniform, reconfortant. Clienţii sînt imigranţi săraci, marea majoritate fără o locuinţă stabilă şi fără acte în regulă care le-ar permite instalarea unui post telefonic privat. Ies din magazin fericiţi sau trişti, după cum au f