Robert Turcescu este apreciat pentru ţinuta intelectuală a dialogurilor la care îi provoacă pe invitaţii săi, pentru seriozitatea cu care se documentează în problemele pe care le pune în discuţie, pentru modul în care identifică punctele cele mai delicate şi mai controversate ale unei situaţii, făcându-le astfel "viaţă grea" interlocutorilor săi, indiferent de poziţia lor socială şi oricare ar fi partidele politice de la care ei provin. A te prezenta în faţa lui Turcescu înseamnă a fi gata de a te supune la un adevărat test de onestitate şi de sinceritate.

O derogare de la acest scenariu standard al emisiunilor sale l-a constituit emisiunea din seara de 8 martie 2007, orele 22, de la Realitatea TV, la care ni s-a prezentat un Robert Turcescu de nerecunoscut. S-a înţeles de la început că miza emisiunii nu era aceea de a-l supune pe invitatul său, parlamentarul Mădălin Voicu, unui tir de întrebări grele, de a-l pune pe acesta la încercare; scopul clar era acela de a repurta o victorie de un fel neobişnuit a emisiunii sale (şi, implicit, a canalului Realitatea TV). Victoria trebuia să se materializeze prin faptul că vioara Stradivarius, deţinută de Fundaţia Ion Voicu, urma să fie restituită, în cadrul emisiunii respective, Ministerului Culturii şi Cultelor, după ce acelaşi Minister eşuase în încercările sale anterioare de recuperare a preţiosului obiect. A apărut MV, care, arătând către telespectatori vioara (pe care a plimbat puţin arcuşul), a exclamat triumfător: Vedeţi, vioara este în perfectă stare! (ca şi cum noi, telespectatorii, puteam evalua în acest fel calitatea instrumentului). RT ne-a anunţat imediat că Ministrul Adrian Iorgulescu este invitat să se prezinte în emisiune, pentru a ridica obiectul. Din când în când eram anunţaţi câte minute mai are la dispoziţie Ministrul. Invitat să expună cronologia evenimentelor prin care vioara a ajuns la maestrul I