Cercetarea autohtonă a recuperat 45% din contribuţia la programele comunitare din domeniu Cercetarea românească nu a reuşit să recupereze decât 45% din banii cu care a contribuit la Cercetarea autohtonă a recuperat 45% din contribuţia la programele comunitare din domeniu Cercetarea românească nu a reuşit să recupereze decât 45% din banii cu care a contribuit la FP6, ultimul program de cercetare al Uniunii Europene, aflat la moment de bilanţ. O altă notă proastă pentru cercetarea autohtonă este faptul că niciunul dintre cei 227 de participanţi români nu au reuşit să aibă rol de coordonator în vreun proiect de cercetare, din cele 317 la care au participat. Conform unui studiu realizat de Zenit GmbH (Germania), participanţii români la FP6 - institute de cercetare, companii şi autorităţi publice - au reuşit să atragă doar 20,23 de milioane de euro, 45 la sută din banii cu care am contribuit. Gradul de recuperare al banilor este diferit pe cele şapte axe prioritare de cercetare ale programului. Cei mai tari suntem în nanotehnologie, unde am reuşit să recuperăm 65% din fonduri, în tehnologiile societăţii informaţionale - unde gradul de recuperare este 38% -, şi în proiectele de dezvoltare durabilă şi mediu - unde am recuperat 35% din bani. Proiectele de cercetare în aeronautică au reuşit să recupereze 23% din fondurile cu care am contribuit. Cel mai prost stăm cu proiectele destinate ştiinţelor vieţii - grad de recuperare 5,5% - şi în domeniul alimentar, unde am recuperat numai 13,6% din bani. Constantin Enăchioiu, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, spune că Life este un domeniu de cercetare în care nu am avut tradiţie, situaţia fiind mai favorabilă în alte domenii unde am moştenit o situaţie mai bună. Anton Anton, preşedintele ANCS, recunoaşte că am avut un start lent în FP6, iar acest bilanţ negativ se datorează în primul rând anilor d