Crestinii ortodocsi sarbatoresc duminica Buna Vestire, Blagovestenia sau Ziua Cucului, asa cum este mentionata in calendarul popular. Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavriil sau Gabriel i-a fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mântuitorului Hristos. In calendarul popular, sarbatoarea se mai numeste si Blagovestenie sau Ziua Cucului, cucul ocupând un loc central, fiind perceput ca incarnare a stramosului mitic, anuntând sosirea primaverii. De Buna Vestire, credinciosii au dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj“ central al acestei sarbatori, consumul ritual de peste fiind justificat prin credinta ca oamenii vor fi sanatosi ca pestele tot anul. Traditii de Buna Vestire Mai exista si astazi traditia, in special la sate, ca de Buna Vestire fetele sa puna grâu la incoltit, invocând astfel ploile si fertilitatea. Se spune ca, daca boabele vor incolti si vor lasa sa iasa spre lumina firisoarele de grâu verde, holdele vor fi bogate. Ca mai toate sarbatorile ce deschid anul, si in aceasta zi se pot face previziuni meteorologice. Se spune ca daca in ziua de Blagovestenie timpul va fi frumos, tot anul are sa fie bun. Si cum va fi vremea in ziua de Buna Vestire, asa va fi si de Pasti. Este alta zi a pasarilor, nu atât a sosirii lor, ci mai degraba a ofrandei ce trebuie adusa lor pentru a nu afecta recoltele. De Buna Vestire se poate ara, dar nu si semana, caci se spune ca pasarile vor mânca boabele ce urmeaza sa ajunga sub brazda. De Blagovestenie sosesc rândunelele si cucul incepe sa cânte. Cucul cânta mereu pâna la Sânziene sau Sân Petru, când se spune ca manânca orz si se ineaca. La sate, de Buna Vestire se face un foc in curte, in fata usii, si lânga el sunt puse pâine, sare si o galeata cu apa, ca sa se incalzeasca ingerii, sa manânce si sa bea apa. Pâinea si sarea sunt apoi date de pomana. Stuparii obisnuiesc sa