Mii de oameni de pe valea Dunarii sunt nevoiti sa bea apa infestata chimic si bacteriologic. Dupa inundatiile de anul trecut, aproape toate fântânile din comunele Macesu de Jos, Bistret, Negoi si Rast nu mai au apa potabila. Prea saraci ca sa-si cumpere apa de la magazine, locuitorii comunelor risca tot felul de boli digestive si chiar febra tifoida. Dupa ce anul trecut Dunarea s-a revarsat peste satele din lunca, mai multe luni, apa a baltit in vetre, iar fântânile au fost una cu latrinele. Dupa câteva saptamâni, când apele s-au potolit si s-au asezat in vechile matci ale baltilor Dunarii, locuitorii comunelor s-au intors in locul din care-i izgonise apa. Multi dintre ei nu au mai gasit decât ruinele caselor si cadavrele animalelor din fosta lor gospodarie. Oameni din toate colturile tarii au sarit in ajutor cu alimente si apa, autoritatile civile s-au bâlbâit pâna când in satele aflate sub ape au sosit soldatii si jandarmii, specialistii in gestionarea efectelor dezastrelor naturale sau ale erorilor umane. Atunci au inceput sa se separe apele de uscat, iar satele sa se arate pline de mizerie. Când si-au revenit din buimaceala, oamenii s-au apucat sa curete, sa repare, sa puna la loc ceea ce apele luasera intr-o noapte. Febra tifoida pândeste Viata s-a asezat in matca, iar lumea a inceput sa uite de jalea si tragedia oamenilor din coasta Dunarii. Apa minerala s-a terminat repede, iar cei intorsi din pribegie au inceput sa-si curete fântânile, sa le sleiasca si sa incerce sa-si adape din ele vitele scapate de la inec. In comuna Macesu de Jos, nici o fântâna din vatra satului nu mai are apa potabila. Directia de Sanatate Publica (DSP) Dolj a recoltat de nenumarate ori probe pentru analiza si de fiecare data a rezultat ca apa este nepotabila. „De trei ori am scos apa din fântâna cu pompa, am sleit-o, am pus pastile de cloramina si tot degeaba, ca si acum este tulbure.