Orice mi-ar fi putut trece prin cap, numai că Omar Hayssam, întreprinzătorul sirian, să fie agent Mossad nu. Deşi, odată ce presa israeliană ne-a deschis ochii, lucrurile par să stea, într-adevăr, cam aşa.Deşi, odată ce presa israeliană ne-a deschis ochii, lucrurile par să stea, într-adevăr, cam aşa.
Afacerea „Hayssam” se înscrie într-un lung şir de întâmpări, la fel de inexplicabile la prima vedere, dar la fel de logice la o a doua. Să-l luăm doar pe Elias Nassar, cel cu „Drumul Kentului”. Libanez de origine, el a venit în ţară prin 91-92, punând pe roate cea mai mare afacere cu ţigări de contrabandă. Achiziţiona armament de la Ministerul Apărării (titular, pe atunci, Nicolae Spiroiu) şi îl plătea în baxuri de ţigări. Pe care Armata, binevoitoare, le depozita în unităţile sale de la Clinceni. A ieşit scandal mare când a intrat şi comandantul Gărzii Financiare pe fir, Florică pe nume, şi când libanezul a fost arestat trei zile, de un An Nou, fiind eliberat contra unei cauţiuni de 3 milioane de dolari. Abia după vreo trei ani libanezul a fost judecat, condamnat şi, taman înainte de a ajunge la puşcărie, s-a evaporat!. S-a vorbit, pe bună dreptate, că ar fi fost agent Mossad şi că instituţia nu a fost străină de modul în care a dispărut ajungând cu noi misiuni, tocmai prin Ucraina. Nici azi nu se ştie ce s-a întâmplat cu cele 3 milioane de dolari, pe care la vremea respectivă era dispus să le ofere celui care i-ar fi returnat paşaportul şi ţigările confiscate.
Un alt caz celebru este al lui Meir Naor, comerciant de armament şi autor al unei tranzacţii dubioase în zone de conflict supuse embargoului. Client de nădejde al Romtehnica, cu care lucrase şi Nassar, Naor a fost la un moment dat arestat şi eliberat pe motive de boală înaintea procesului. A urmat atunci extrem de ciudata decizie instanţei de a-l pune în libertate, şi bănuielile s-au adeverit din