» Trecutul cercetarii europene este, neindoielnic, unul glorios - bazele multitudinii ramurilor de stiinta au fost puse, de-a lungul secolelor, aproape toate pe batranul continent.

» De cateva decenii bune europenii - indiferent de tara lor de bastina - au parut ca se resemneaza in fata migratiei permanente a oamenilor de stiinta indigeni peste Ocean.

» Iata insa ca, in timp ce multi tineri cercetatori romani continua sa viseze la un loc de munca intr-unul din ultradotatele laboratoare americane, Europa Occidentala priveste cu nadejde aparent refacuta atat spre viitor, cat si spre Est.

» Germanii cel putin au ajuns la urmatoarea concluzie: "O data cu aderarea Romaniei si Bulgariei, cercetarea europeana s-a imbogatit in mod cert - ce-i drept, nu in plan financiar, dar in cel ideatic".

In ultimele luni, presa europeana nu ne-a prea rasfatat. Critici peste critici aduse Romaniei si romanilor, sumedenie de deficiente punctate - multe indreptatite, unele exagerate. Ca atare, prima reactie a unei delegatii compuse din 13 jurnalisti germani, proveniti din redactiile marilor cotidiane centrale si ale unor posturi de radio si TV ale tarii, s-a inscris in categoria atitudinii generale amintite mai sus. "Cand vorbim de cercetarea de varf, ne gandim aproape exclusiv la SUA. Eventual la unele tari din Europa Occidentala. Sau la Asia. Hai, treaca-mearga si la Rusia. Dar in nici un caz la tarile est-europene si nicidecum la Romania si Bulgaria - proaspat aderate la UE."

Ignoranta generala fata de capacitatile nou-venitilor a displacut Fundatiei Robert Bosch, care a decis sponsorizarea unei deplasari jurnalistice in cele doua noi state membre ale UE, "pentru a ne informa asupra stadiului si nivelului de cercetare din cele doua tari prea putin cunoscute", precum relata cu franchete reporterul cotidianului "Die Zeit" despre motivele