Monica Heintz (coordonator), "Stat slab, cetatenie incerta. Studii despre Republica Moldova", Editura "Curtea Veche" (tel. 021/222.57.26), 326 pag.
Cartea pe care vi-o prezint astazi e cu atat mai necesara cu cat avem cu totii tendinta sa abordam problema "fratilor de peste Prut" cu criterii sentimentale inoperante. Cei 11 tineri autori ai studiilor din volum sunt cercetatori in domeniul stiintelor politice si al relatiilor internationale, in istorie, antropologie sociala, stiinte juridice - specializati cu totii in prestigioase universitati occidentale (sapte dintre ei sunt romani, din Republica Moldova si de la noi, dar li se alatura in sumar si doi americani, un francez si un neamt, interesati de problematica foarte speciala a zonei). Sunt deci cu totii oameni de stiinta, care au combinat studiul arhivelor si al unei vaste bibliografii cu o cercetare serioasa pe teren si care, bazati pe date, cifre, fapte, scot la iveala realitati incontestabile, desi sentimental dureroase. S-a evocat adesea, in legatura cu basarabenii, exemplul unificarii Germaniei. Romania nu putea si nu poate proceda asemanator, pe de o parte fiindca nu are potentialul economic al acesteia si pe de alta, fiindca "moldovenilor", dupa o indelungata politica de deznationalizare, li s-a indus convingerea ca sunt o comunitate de sine statatoare. In plus, in tara noastra, oamenii sunt inca marcati de cea mai dura dictatura comunista post-stalinista, care le-a generat reactii paradoxale de supravietuire, astfel incat pot imbina nationalismul si xenofobia, cu acceptarea, din motive strict economice, a statutului de strain inferior in Occident. In acest context, problema reunirii cu Republica Moldova, cea mai nevoiasa comunitate statala a Europei, a devenit neinteresanta pentru generatia activa de la noi. Entuziasmul "podurilor de flori" s-a stins, iar problema Basarabiei e pusa pe tapet, in
